|
DESPRE INOT… |
|
INTRODUCERE. Termeni, notiuni aproape uitate DESCRIEREA ANALITICA A TEHNICII DE ÝNOT SPORTIV ARHIMEDE, NEWTON, BERNOULLI, FROUDE- REYNOLDS .... la iNOT DESPRE PRACTICAREA INOTULUI –
ANTRENAMENTUL INOTUL – mijloc de salvare si prevenire a
accidentelor in apa CONCURS, SISTEMUL COMPETITIONAL |
SCUBA – reprezinta acronimul expresiei ’Self Contained
Underwater Breathing Apparatus’ / indica posibilitatea individuala de a stationa
sub apa perioade lungi de timp in
cazul plonjarilor la adancime. Un
succint istoric al scufundarilor (ne
place expresia ’ plonjarea la adancime’) poate fi similara cu cel a inotului;
ele au fost practicate din timpuri indepartate cand ca sa se ajunga rapid la
fundul apei inotatorii sareau in apa avand in brate un pietroi mare care le
scurta durata primei parti a imersiei. Asa ajungeau mai repede la buretii de
mare, la corali sau alte materiale (
depozitele de pe vase scufundate...). Intr-o
fresca datata din sec.IX i.Ch. a fost reprezentata imaginea unui scufundator
care se depalsa neobservat pe sub apa, avand ca mijloc auxiliar de respirat
un tub dintr-o trestie la capatul caruia se afla o pasare de apa, impaiata,
care simula ca inoata.... Herodot
(cca. 484-425 i.Ch.) evoca faptele unui anume Scyllis care fiind angajat de
Xerxes (regele persilor intre 485-465 i.Ch)
sa aduca la suprafata comorile unor vase scufundate, a trecut de partea
Athenienilor, cu care Xerxes era in razboi, el fiind cel care a taiat odgoanele
mai multor corabii persane, in timp de furtuna, corabii care au fost distruse
si astfel a slabit puterea persana de atac. Este
cunoscut faptul ca insusi Alexandru cel Mare, la anul 332 i.Ch., asediind
portul fenician Tyr din Liban, a folosit scufundatori care sa deschida calea
corabiilor sale in port, Alexandru insasi asistand la aceasta operatiune in
rol de scufundator; se poate spune cu
destula siguranta ca Alexandru a fost un mare iubitor al apei si a inotului,
el era cat pe ce sa se inece in apele raului Calycandos (actualul
Goksu/’Apa-Curcubeu’ in limba turcá...) la Seleucia de Isauria (Silifke-Mersin
actual), inainte de a ataca regatul persan... Vegecius
(sec IV d.Ch) scriitor militar a descris existenta unei casti de scufundare
.. dar se pare ca aceasta nu era decat o dorinta, o invocare a viitorului...;
la cca 30m adancime presiunea apei
asupra organismului este atat de mare incat functia respiratorie nu se mai poate
manifesta; tehnologia anticilor nu putea rezolva acest obiectiv…. Dupa
caderea Imperiului Roman, in anii de declin ai civilizatiei antice, asemenea
informatii dispar, dar iata ca la 1210 Roger Bacon inventeaza primul aparat
de stationat sub apa (o forma asemanatoare unui butoi). Printre
proiectele de anticipatie realizate de Leonardo da Vinci (1452-1519) s-au gasit
si schitele unui viitor submarin. In
1553 a fost realizata prima casca de scafandru confectionata din lemn, cu
geam de sticla si tub respirator ce
plutea la suprafata_a apei... Se
povesteste ca un curajos din America (Williams Phips), pe la 1680, a plonjat in
adancime pentru a recupera o comoara de ca 200.000 de Lire sterline...
oamenii incepeau sa dea atentie plonjarilor la mare adincime In
1715 englezul John Lethbridge a reusit sa faca primul costum de scafandrul,
din piele, umflat cu aer; cu acesta se putea scufunda la cca. 8m De
abia in 1819, Augustus Siebe realizeaza primul costum impermiabil si flexibil
la care era atasata casca protectoare; aerul era pompat mecanic de la suprafata
dar adancimea atinsa era redusa iar solutia permitea doar stationarea
verticala a scafandrului. In 1853 August Siebe corecteaza aceste
neajunsuri prin realizarea unui costum etans, dotat cu o valva reglatoare ce
permitea o mai buna ventilare cu aer si o autonomie de cca. 10 m adancime de
la pompa care trimetea aerul. In
1865 Denayrouse si Ronquayrol (Franta) pun la punct primul sistem autonom de
respirat sub apa (buteliile asigurau o autonomie de cca.22 min. si o adancime
de cca. lo-12 m) folosind cauciucul vulcanizat (proces tehnologic pus la
punct inca din 1840). In
1866, francezul Benoit Ronguayol a inventat regulatorul de aer cu care a
dotat costumul realizat de englezul W.H.James cu cca 40 de ani inainte. Dar
acest mecanism nu a avut o reusita deplina – tehnologia nu era la nivelul asteptarilor...
doar in povestile lui Jules Verne (20.000 leghe sub mari..) se relata cum se
poate face functional regulatorul de aer.... In
1876, Wallace-Dunlop ataseaza la costumul de scafandru labele de inot,
lucru ce a permis atunci atingerea unor adincimi de cca.75 m. Din 1911 incep sa apara sistemele de
respirat cu circuit inchis (David & Momsen) iar din 1926 apar ochelarii
cu tub racord pentru respirat care impreuna cu labele de inot au permis
extinderea explorarilor subacvatice la mica adancime generand o multitudine
de explorari, cercetari utile si interesante. Deabia
in 1925, francezul Le Prieur a reusit sa adapteze regulatorul de aer la
butelia cu oxygen; din 1934, LePrieur, pune la punct actualul sistem de
plonjare, cu un costum de scafandru autonom ce a deschis cai nebanuite de
explorare si exploatare a oceanului planetar. . (primele incercari cu aparatura
asistata....) .
Apoi incepe epoca triumfala a lui J.I. Cousteau care a explorat temeinic adancurile
marilor, el a introdus si notiunea de ’pasaport de scufundator’ si,
mai nou, sportul plonjarii la mare adancime – SCUBA Diving certificate. Americanii
au activat programele SEALAB 1 si 2 unde regimul de adancime era de 61m iar
durata – 30 zile. La
ora actuala echipamentele au evoluat spre perfectiune, se pot face scufundari
de toate categoriile (industriale,
arheologice, diversionism, de spionaj ) iar lumea de sub ape se dovedeste
neobisnuit de interesanta pentru civilizatia sec. 21 .. © 2007 Mircea olaru, Despre Inot… © 2007 Mircea olaru, Despre inot… |
||
|
|
|
|
