|
DESPRE INOT… |
|
INTRODUCERE. Termeni, notiuni
aproape uitate DESCRIEREA ANALITICA A TEHNICII DE İNOT
SPORTIV ARHIMEDE, NEWTON, BERNOULLI, FROUDE- REYNOLDS .... la iNOT DESPRE PRACTICAREA INOTULUI – ANTRENAMENTUL INOTUL – mijloc de salvare si prevenire a
accidentelor in apa CONCURS, SISTEMUL COMPETITIONAL |
DECOMPRESIUNEA Legat
de activitatea de plonjare la mare adancime, in
1907, fiziologul Haldane a intocmit
primele tabele in care erau calculati timpii de
decompresiune, adica fragmentarea reveniri in mai
multe statii fiecare cu durata si adancimea optim calculata pentru a facilita revenirea la suprafata, in conditii de
perfecta stare de functionalitate a organismului (regimul optim de decompresiune). In
cazul plonjarilor la mare adancime,
azotul din compozitia aerului destinat actului
respirator, in functie de adancime+durata
scufundarii, tinde sa se dizolve in mediile lichide
ale corpului (in sange
indeosebi), fenomen fara
urmari negative in sine. Odata cu revenirea spre suprafata,
odata cu inceperea scaderii presiunii subacvatice, azotul tinde sa iasa din mediile in care s-a dizolvat (efectul 'sifonarii' sangelui),
iar daca aceasta iesire se produce brusc, azotul iesit poate forma niste bule de
gaz care vor circula odata cu sangele
prin organism. Prezenta
unei astfel de bule pe portiuni mai lungi sau
scurte, la nivelul SNC, poate afecta functionalitatea
de sistem a organismlui, asemenea embolii fiind
grav lezatoare si periculoase, degradante pentru integritatea organismului. Prevenirea
unor asemenea urmari nedorite este realizata prin
programarea unor 'statii' de decompresiune, fiind
vorba in mod practic de oprirea scufundatorului (dotat cu aparatura de scufundare autonoma),
la diferite adincimi+durate precise, tocmai spre a
permite eliminarea treptata a azotului din sange, evitandu-se astfel formarea bulelor de azot si deci
pericolul unor embolii cu urmari grave; aceste
manevre prelungesc durata scufundarii cu un timp
care depaseste sensibil pe cel al scufundarii propriu-zise, 'statiile'
cele mai lungi sunt planificate la adancimea de
cca. 20m (22 min.), la 10m (35 min.) si la 3m (cca.60 min.). In
ultimul timp, decompresiunea se face in barocamere
speciale aflate la nivelul marii (pe
nava care insoteste scufundatorii),
incaperi in care se pot simula conditiile
de presiune de la diferite adancimi fara ca scufundatorul sa fie lasat singur in apa marii... © 2007 Mircea olaru,
Despre Inot… © 2007 Mircea olaru, Despre inot… |
||
|
|
|
|