DESPRE INOT

 

Pagina principala

INTRODUCERE. Termeni, notiuni aproape uitate

PSYCHE si Inotul

DESCRIEREA ANALITICA A TEHNICII DE INOT SPORTIV

ARHIMEDE, NEWTON, BERNOULLI, FROUDE- REYNOLDS .... la INOT

INOT -  EVOCARE ISTORICA

DESPRE ÝNVATAREA INOTULUI

DESPRE PRACTICAREA INOTULUI ANTRENAMENTUL

INOTUL mijloc de salvare si prevenire a accidentelor in apa

SCUBA

CONCURS, SISTEMUL COMPETITIONAL

Controlul medico-sportiv

 

DESPRE PRACTICAREA INOTULUI ANTRENAMENTUL

CONTROLUL GRADULUI DE ANTRENAMENT

     Reprezinta o sarcina periodica a pregatirii, compusa din probe, teste stabile, usor de realizat si urmarit, controlabile pe perioade mai lungi de antrenament (cicluri, ani), avand norme standard propuse de antrenor, federatie (Colegiul antrenorilor), norme care trebuie indeplinite si chiar depasite de sportivi.

            1. Pregatirea tehnica ar putea fi apreciata distinct prin testarea eficientei biomecanice dupa formula BEST

            2. Pregatirea fizica generala poate beneficia de testul:

-'10x200' organizat pe 4 zone de efort:

1) 3x200 cu pauza scurta, intensitate medie;

2) 3x200 cu pauza medie, intensitate sporita;) 3x200 cu pauza mare, intensitate submaximala iar ultimul

4) 1x200 la intensitatea cea mai mare, maximala;

            Testul a fost conceput de medicii romani dr. Bella Szogy si Kathy Orosz, prof. Mircea Hohoiu - stabiliti in RFG, pentru inotatorul de nivel mondial si olimpic (anii ’80) Michael Gross (RFG.), in calitate de asistenti ai acestui faimos inotator, toti acesti trei fiind ajunsi in Germania, fugind din tara aflata sub dictatura comunista .

            3. Pregatirea fizica speciala poate fi testata prin 'proba bazinului' (2 x 50m /pauza 1‘) conceputa de dr. Ioan Dragan inca din 1958, sau, prin fractionrea probei de concurs (4x25m, 2x5om, 4x50m etc.).

Toate aceste probe vor fi urmarite de antrenor (indeosebi parametrii viteza, rezistenta) si de echipa de cercetare interdisciplinara (FC, TA, lactacidemie, s.a.) inainte si post efort).

            Supraantrenamentul – stare nedorita in cadrul manifestarilor posibile in relatia sportivului cu apa si nu numai….

            Acest aspect este caracteristic celor care au fortat pregatirea in mai multe componente sau doar una singura – ne referim la factorii de antrenament (pfg, pfs, pfu, echilibrul starii de sanatate etc.).

            Supraantrenamentul este, mai nou, apreciat ca o boala, sindrom (SGA) si se carcaterizeaza prin: scaderea randamentului (fizic, psihic) pe o lunga perioada de timp urmare a fortarii repetate, stresante a capacitatii e efort + a aplicarii inadecvate a regimului de sustinere si de refacere (somn, nutritie, medicatie, vezi Anexa 15).

            Inotatorii supraantrenati, cert diagnosticati de medic ( avem o cazuistica convingatoare chiar pentru ultimii ani…!) au nevoie punctual de o diminuarea a efortului timp de 2 saptamani sau chiar de o intrerupere temporara dirijata a pregatirii.

            Simptomatica este numeroasa iar antrenorul, medicul devin in aceasta speta niste veritabili detectivi; dintre simptomele biologice aminitm -  scaderea rezistentei (andurantei), a potentialului energetic, a performantei in antrenament, concurs, schimbari in tensiunea arteriala si a frecventei cardiace (vezi anexa 11- Stativul cu graficul de antrenament), insomnii, oboseala remanenta, dureri musculare, imprecizie coordonatorie, lipsa interesului , a poftei de antrenament, imbolnavirii neasteptate, dereglari ale ciclului menstrual la fete s.a.; pe plan psihologic se remarca o stare permanenta de agitatie, iritabilitate, descurajare sau depresii, perturbarea starii emotionale, anxietate, insubordonare, scaderea puterii de concentrare.

            De remarcat ca sindromul amintit poate avea manifestari similare altor boli sau disfunctiuni: depresia ca maladie, anemie (lipsa fierului, a vitaminei B12 injectabil, abuzul de alcool, de alte droguri sau chiar doping, proasta nutritie, program neregulat al regimului de viata (somn, alimentatia ca ore de masa etc), infectii (mononucleoze), dereglari ale functiei glandei tiroidiene, starea de stress.

            Tratament: odihna sau perioade scurte de repaus / scaderea indicatorilor de efort, de antrenament, respectarea la terminarea lectiei a exercitiilor de revenire, inot compensator (5-20 min. inot lejer sau practicarea altor sporturi), recuperare psihologica atenta prin grija antrenorului incarcat de elanuri positive, refacerea planului de antrenament spre o noua forma care sa permita readaptarea la efort .

            Cea mai semnificativa indicatie a este legata de scaderea valorii performantelor, dupa ce au fost elucidate celelalte aspecte anterior amintite – supraantrenamentul poate fi si simulat de unii sportivi capriciosi, atentie deci !

 

© 2007 Mircea olaru, Despre inot