DESPRE INOT

 

Pagina principala

INTRODUCERE. Termeni, notiuni aproape uitate

PSYCHE si Inotul

DESCRIEREA ANALITICA A TEHNICII DE INOT SPORTIV

ARHIMEDE, NEWTON, BERNOULLI, FROUDE- REYNOLDS .... la INOT

INOT -  EVOCARE ISTORICA

DESPRE ÝNVATAREA INOTULUI

DESPRE PRACTICAREA INOTULUI ANTRENAMENTUL

INOTUL mijloc de salvare si prevenire a accidentelor in apa

SCUBA

CONCURS, SISTEMUL COMPETITIONAL

Controlul medico-sportiv

 

DESPRE PRACTICAREA INOTULUI ANTRENAMENTUL

B.E.S.T. - TEST DE EFICIENTA BIOMECANICA LA INOT

BIOMECHANICAL  EFFICIENCY  SWIMMING  TEST (eng.)

            Relatiile diverse dintre ‘efort’ si ‘tehnica’, atent urmarite, indica faptul ca aceste doua categorii se influenteaza direct una pe alta. Se poate concluziona ca pentru atingerea unei exprimari convingatoare in ceea ce priveste prestatia unui inotator nu se poate alege, de ex., ‘efortul’ ca fiind singura cale de asigurarea a succesului, tehnica, in cele din urma isi spune cuvantul  (exista, din alte sporturi biotipuri care atesta o capacitate de efort exceptionala’ – sa luam cazul lui Ivan Pataikin, dar care, cu toate ca acesta inota destul de bine…, aceste  calitati bio-functionale de exceptie nu l-au putut face sa devina si un mare inotator, tocmai din cauza tehnicii.)

            In cazul inotului, fiind vorba de un sport complex, combinativ (efort/tehnica), care cuprinde in activitate organismul in plina perioada de formare, relatiile aminite trebuie sa fie atent programate, dirijate astfel ca prin exersarea, mai accentuata, a unei laturi (numai a ‘efortului’ sau, dimpotriva, numai a ‘tehnicii’) sa nu se aduca perturbari in mecanismul general al cresterii si dezvoltarii armonioase a organismului tanar, in plina dezvoltare.

            In aceste circumstante este interesanta cerinta adresata antrenorilor, cea de a  exclude tentatiile de a forta pregatirea copiilor prin progamarea, folosirea unor tipuri de ‘efort’, la nivel optim, acceptabil pentru perioada antepubertara - in compania unor prestatii de ‘tehnica’ de cea mai buna calitate.         

            Acest climat optim este regasit in conceptual metodico-organizatoric, denumit sugestiv ‘best(abrevierea de la Biomechanical Efiiciency Swimming Test) care reprezinta o abordare inovatoare in testarea capacitatii tehnice a unui individ care doreste a sti exact, matematic,  unde a ajuns in actiunile sale de atingerea a unei perfectiuni certe de inaintare in apa.

            Denumirea provine din acronimul titlului si intamplator, din limba engleza in limba romana permite traducerea sub forma - 'cel mai bun',          

            Eficienta optima la inot este realizata atunci cind se incearca obtinerea unei viteze superioare in compania economiei de miscari, adica,

'la cea mai mare viteza – cele mai putine miscari’…!

                                    conform formulei:

BEST = 100 - (nr. de secunde+ nr. de miscari).

            Aplicarea acestei conduite in cazul inaintarii prin apa ofera executantului certitudinea ca tehnica sa este corecta si mai ales adecvata capacitatii personale de efort; in cazul pregatirii copiilor, respectarea 'formulei' ii fereste de suprasolicitare (executiile pripite, fortate, "primul cu orice pret...") si obliga la folosirea unor parametri optimi de efort (tempo lung, vasliri puternice, tehnica cea mai corecta).

            O astfel de gandire provine de la antici… Faptul ca inca din antichitate s-a ajuns la un standard de intelepciune cu aplicare universal-valabila prin expresia "grabeste-te... incet !" (in latina 'festina lente') ne permite sa apropiem continutul acestui aforism si de metodica inotului

 'ce poate fi mai bine decit sa inoti cit poti de repede dar cu grija de a efectua o economie creatoare, pozitiva in suita miscarilor tale'...

            In fond si pregatirea inotatorilor, a copiilor debutanti, aflati in pragul pubertatii, si nu numai ei (ne gandim la competitiile Masters, mai populare…), nu reprezinta decat tot o forma umana de activitate care necesita probabil aceiasi capacitati cite sunt necesare pentru a face un lucru important (o casa sau un drum, o institutie etc.).

            Iar ‘risipa de energie’ si ‘riscul de insvestitii inutile’ sunt prezente si in sport asa cum sunt ele prezente in viata noastra cea de toate zilele, in economia de piata actuala … (vezi Anexa nr 9)

 

© 2007 Mircea olaru, Despre inot