DESPRE INOT…

EDUCATIA FIZICA si INOTUL….

Prin apartenenta sa la conceptul educarii temeinice si multilaterale a tineretului, educatia fizica rezolva ideal, prin metode si mijloace adecvate varstei si particularitatilor individuale, dezvoltarea armonioasa a organismului, intarirea sanatatii, formarea si cultivarea deprinderilor motrice de baza (Tinuta - Postura, Mers, Alergare, Sarituri, Aruncari Catarari, s.a.), dezvoltarea calitatilor motrice de baza - V.I.R.F./ Viteza, İndemanare, Rezistenta, Forta) sub forma unor cunostinte, priceperi, abilitati care faciliteaza apropierea individului spre deprinderi de viata si munca opuse sedentarismului si in climat de incadrare ecologica adecvata cu mediul de viata.

Intre educatie fizica si inot exista multe puncte comune, atat de multe incat unii inclina sa substituie inotul rolului avut de educatie fizica.

Acest lucru nu poate fi acceptat (!): practicarea unilaterala a inotului poate conduce organismul, neformat inca, la forme de supra-adaptare fata de mediul schimbat (apa) lasand in urma o serie de calitati mult necesare vietii terestre obisnuite (laxitate articulara compensata cu atitudini deficitare de postura, scadere a tonusului muscular striat etc.).

Atunci cand practicarea inotului este conceputa si dirijata ca mijloc ajutator, complementar educatiei fizice, obiectivele fiecarei activitati vor putea fi optim rezolvate.

(* foto din ‘La izvoarele performantei’, editura CNEFS Buc. 1967 cu nume antologice,

in opinia publica sportiva din tara noastra si nu numai… Constantin Alexe, Tiberiu Stama, foto Theodor Roibu, Paul Romosan,

Redactorul lucrarii - Adrian Dragnea,

actualul Dr. Hon. Cauza al Univ. din Craiova)