DESPRE INOT…

 

Pagina principala

INTRODUCERE. Termeni, notiuni aproape uitate

PSYCHE si Inotul

DESCRIEREA ANALITICA A TEHNICII DE INOT SPORTIV

ARHIMEDE, NEWTON, BERNOULLI, FROUDE- REYNOLDS .... la INOT

INOT -  EVOCARE ISTORICA

DESPRE INVATAREA INOTULUI

DESPRE PRACTICAREA INOTULUI ANTRENAMENTUL

INOTUL mijloc de salvare si prevenire a accidentelor In apa

SCUBA

CONCURS, SISTEMUL COMPETITIONAL

Controlul medico-sportiv

 

INOT -  EVOCARE ISTORICA

INTERZICEREA SCALDATULUI IN LOCURI PUBLICE

          Odata cu decaderea Imp. Roman (Odoacru 476, Teodoric 493 d.CH., acesta din urma la asediul Romei a taiat aprovizionare cu apa a Cetatii Eterne...), thermele au devenit locuri cu activitati obscure, imorale si prin scaderea rigorilor elementare de igiena, in bazine apareau epidemii devastatoare.

            - In aceste conditii, in anul 745 Papa Bonifacius al V-lea a dat edictul de interzicere a scaldatului in locuri publice, masura aprobata de medici dar nimeni nu si-a dat seama ca regulile edictului se vor transforma in dogme, care au reusit sa tina oamenii departe de apa, de inot inca 1.000 de ani.

            - Evul mediu timpuriu (cca. 1000 d.Ch) era dominat de aceste interdictii, dar tentatia de a se imbaia, inota este relatata destul de des. İn biografia lui Carol cel Mare (839-888) se atesta cert ca acesta era neintrecut la inot pe care-l practica in conditiile existentei apelor thermale la resedinta sa din Aachen.

            - Filozoful spaniol, de origine araba, Petrus Alfonsus (1062-1106) aprecia inotul ca una dintre cele 7 virtuti cavaleresti ale vremii (inotul in enumerarea lui avea locul al 2-lea).

            Dogma despre interzicerea imbaiatului si implicit a inotului, prin interdictii si pedepse drastice, a tinut departe oamenii obisnuiti de asemenea activitati.

            Iata, de ex., in ce consta testul de ‘nevinovatie’ a unei femei banuita de vrajitorie in Tarile Nordice: femeia era legata de maini si picioare si apoi era aruncata in apa..., daca se ineca – era dovada ca era vinovata (!?), daca nu se ineca – era considerata ca detinatoare a unor puteri oculte si deci trebuia arsa pe rug ... (No comment !).

            In Prusia, se relateaza ca unii pedagogi au avut si asemenea atitudini: corpul unui elev care a calcat interdictia (a inotat si s-a inecat) a fost biciuit in fata colegilor de la Lic. Elisabeta din Breslau (azi in Polonia).

© 2007 Mircea olaru, Despre Inot

 

© 2007 Mircea olaru, Despre Inot