DESPRE INOT…

Aforisme legate de practicare inotului

Vom incerca o succinta prezentare a unor aforisme (alaturi de un tablou cronologic interesant-Vezi Anexa nr 14) prin care regasim referiri directe la inot si importanta acestuia:

- ’nu stie sa inoate, nici sa citeasca’ ... expresie invocata de Diogene din Laerte (sec III i.Ch.) intr-o lucrarea care evoca viata unor celebri inaintasi, printre care gasim si spiritul lui Platon (429-347 i.Ch.) care, in lucrarea ’Despre legi’ punea celebra intrebare: ’Oare pot fi numiti cu functii importante in Cetate cei care sunt contrariul inteligentei dupa cum spune proverbul – nu stie nici sa inoate, nici sa citeasca.... (in elina veche – mite nein, mite gramate).

Romanii (despre care se spune ca au cucerit Grecia antica pe cale armelor.. iar apoi Grecii i-au ‘cucerit’ pe Romani, pe calea culturii...) au preluat aforismul sub forma ’nec natat, nec legit’ (aici cu referire, mai ales, la stiinta conducerii), aforism mult apreciat de urmasi, deoarece, iata, ca peste alti cca. 1500 de ani..., in plin elan al cavalerismului medieval german sa mai fie folosit, in forma limbii acelor vremi, expresia :’uf dem rucke, uf dem bucke ....; dar aforismul, intelesul lui, a fost folosit, chiar si in timpurile noastre, ca actiune politica in contextul ’Revolutiei Culturale’ declansate in China de celebrul Mao Tze Dun care a dat exemplu personal inotand si citind concomitent... evident ‚ ’decalogul revolutiei’ impus de partidul care-l conducea...., remarcabil aforism , nu ?!

Iata alte cuvinte celebre:

- Evrika, Evrika - cuvinte incrustate in memoria omenirii in atatea ocazii., au fost rostite intr-un context legat tot de apa, imbaiere, inot. Mai mult ca sigur ilustrul Arhimede (287-212 i.Ch.) atunci cind a intuit relatia ’greutatii specifice a corpurilor’ fata de unitatea etalon care era APA.., probabil ca a fost primul care a inteles carui fapt se datoreaza posibiltatea unei fiinte vii de a inota (in apa fiind scufundat corpul pierde o greutate egala cu cea a volumului de apa dislocuit.)..

- Festina lente ... (Grabeste-te incet...) - expresie atribuita lui Augustus Imperator (63 i.Ch.-14 d.Ch.) de catre Suetonius (69-141 d. Ch.) a fost probabil inspirat de aforismul grec ‘Speude bradeos’ ceea ce semnifica ‘ca pentru a reusi bine intr-o activitate, intreprindere este bine sa nu te grabesti…

Este expresia favorita a unui om politic remarcabil care a schimbat placa turnanta a istoriei Romei antice – a condus Imperiul Roman de la forma de Republica la cea de Monarhie prin abilitate, realism, luciditate si echilibru (schimbare mai rar intalnita in Istoria omenirii...!). Cuvintele acestui mare transformator al timpurilor de mult apuse.., o personalitate a antichitatii, pot fi apropiate si practicarii inotului; ele pot conduce la adoptarea unei maniere sportive perfecte de a ne misca in apa (si nu numai..) care consta in: urmarirea cu perseverenta de catre inotator ca rezultatul folosirii celei mai corecte tehnici sa se manifeste evident prin cresterea vitezei... dar cu conditia de a folosi in acest scop – a cat mai putine miscari, deci cat mai putin efort!

Contrariul acestei conduite duce inotatorul, executantul la o perfecta ’ciomagire’ a apei, la o evolutie obositoare si ineficienta, fara randament ( acest mod de a gandi reprezinta, de fapt, ’piatra filozofala’ a practicarii inotului sportiv contemporan, vezi Anexa nr.14).

-’In balneis salus’ / In bai sta sanatatea...! - a fost prilejuit de activitatea filantropica a generalului Agrippa (63-12 i.Ch.), foarte bogatul ginere al Imparatului Augustus; el a construit prima ‚ ’balinea’ pentru saracii Romei (anul 19 i.Ch.), prima dintr-o serie de alte 16 mici therme.

- epigramistul Martialis (43-94 d.Ch.) nu a scapat ocazia de a-l ironiza scurt pe Nero Imperator (37-69 d. CH.) care a condus despotic imperiul intre 54-68 d.Ch. timp in care, pentru asi spori popularitatea a construit si multe therme grandioase – poetul i s-a adresat lingusitor: ’ce poate fi mai ‘intunecat’ decit Nero (Negru) – ce este mai luminos ca thermele tale...!

-’Nare sine cortice’ - Inoata fara papura... – a devenit celebru prin indemnul anticilor ca oamenii cinstiti sa traiasca fara pile sau proptele ....; idem – in scrierile lui Sullularia apare povata: ’la fel cum se leaga baiatul ce invata sa inoate cu manunchiuri de papura care-l ajuta sa pluteasca.., tot asa sclavul trebuie sa fie ca o impletitura de papura pentru iubitul sau stapan’.

-’Autorul latin Vegecius (sec.IV d.CH.) in lucrarea ’Epitoma rei militaris’ face referiri interesante din care rezulta ca la Roma, in apropiere de ’Campul lui Marte’ (in vecinatatea Tibrului..) exista un loc special amenajat pentru invatarea inotului. Instructorii initiau tineretul roman in arta de a se mentine si inainta deasupra apei... – cei care faceau progrese, dupa cum afirma Horatius (64-8 i.Ch), primeau un certificat prin care se atesta ca ’nu mai au nevoie de supraveghere pentru a inota’.

- Romanii, vestiti luptatori, au fost interesati as invata si caii sa inoate: in ’Codex Theodosianus (23 Mai 391 d. Ch.!) cuprinde ordinul ca fiecare legionar sa-si pregateasca calul pentru a putea inota.

- In acele vremuri, cei care nu voiau sa invete inotul erau ironizati, nimeni nu scapa de aceste critici: Caligula (12-41 d.Ch.) a fost criticat, post-mortem .., de Suetonius (69-141 d. Ch.) ca nu stia sa inoate ... iar despre Augustus Imperator (63 i.Ch.-14 d.Ch.) a avut numai cuvinte de lauda mai ales pentru acesta si-ar fi invatat singur nepotii sa inoate.

- Raspandirea culturii grecesti in lumea romana s-a remarcat si in ceea ce priveste invatarea inotului; aceasta sarcina revenea, de regula, sclavilor capturati din Grecia; multi dintre ei au devenit medici, maseuri, maestri in practicarea exercitillor fizice iar dupa anul 200 d. Ch. cei mai multi au capatat cetatenia romana (fenomen ce se repeta parca aidoma si in epoca actuala, insa pe alte meleaguri...).