|
DESPRE INOT… |
|
INTRODUCERE. Termeni, notiuni aproape uitate DESCRIEREA ANALITICA A TEHNICII DE INOT SPORTIV ARHIMEDE, NEWTON, BERNOULLI, FROUDE- REYNOLDS .... la INOT DESPRE PRACTICAREA INOTULUI –
ANTRENAMENTUL INOTUL – mijloc de salvare si prevenire a
accidentelor in apa CONCURS, SISTEMUL COMPETITIONAL |
ARHIMEDE, NEWTON, BERNOULLI, FROUDE- REYNOLDS .... la
INOT De la
Bernoulli la … Counsilman Daniel
Bernoulli (1700-1782), matematician si fizician elvetian interesat in
domeniul mecanicii fluidelor si gazelor a fost interpretat ingenios de
Dr.J.Counsilman in Science of swimming, Indiana, 1977, USA. care pornind de
la legile lui Bernoulli, a observat ca efectul propulsiv pe care il au palele
unei elice este asemanator miscarilor de vaslire corecte efectuate de inotator.
(fiecare pala actioneaza pe distante
scurte volume cit mai mari de apa, aer., asemanator miscarilor de vaslire
la inot.) El
a remarcat ca fiecare vaslire are in compozitia sa elementele pe care le are
elicea aflata in miscare si anume – in speta, palmele cauta sa aplice forta
pe directii scurte, laterale pentru a cuprinde / strabate volume cat mai mari
de apa si astfel sa obtina un sprijin mai mare din partea acesteia, asta in
comparatie cu aplicarea fortei pe o distanta lunga care va ‘scapa’ apa din
palme si deci volumul dislocuit va fi mai mic, ineficient. In
acest model se poate regasi si relatia parghiilor de gradul 3 care sunt
specifice biomotricitatii – in fapt inotatorul se sprijina de apa si
astfel va inainta spre deosebirea, aparenta, prin care inotatorul va inainta -
daca disloca cat mai multa apa impingind-o pe directie contrara inaintarii!
In
final, desi pare neasteptat, vaslirea corecta este o miscare sinusoida si nu
una liniara, asa cum rezulta si din grafica alaturata
(*grafica
Science of swimming, J. Counsilman, Bloomington, Iova,1974) [ fiecare
procedeu tehnic de inot, are la miscarea bratelor o forma asemanatoare cu miscarea
elicei – helicoidala] Aceste
imagini arata doua interpretari vechi despre realizarea vaslirilor: Prima are
compunerea momentelor identica cu cea a vapoarelor cu zbaturi:
(sectorul producator de viteza este foarte scurt, in schimb componenta
destinata plutirii este mare...); A
doua reprezinta forma de miscare catherpilara – a senilei de tractor (de unde lipseste momentul de alunecare in
folosul prelungirii momentelor de tractiune a apei). Ambele reprezentari
sunt inexacte si reflecta modul cum era conceput inotul in urma cu cca 50-100
de ani.
(*grafica Science of swimming, J. Counsilman,
Bloomington, Iova,1974) Studiile
lui J. Counsilman au demonstrat ca, de fapt, vaslirile se compun ca parti ale
miscariii helicoidale – asemanatoare cu cea a elicei. In felul acesta se
explica si teoria parghiilor de gradul III (proprii biomotricitatii animale, umane) si se intelege ca vaslirea
este cu atat mai eficienta cu cat ea disloca volume mari de apa – pe distante
scurte (maximum de randament).
(*grafica Science of swimming, J. Counsilman,
Bloomington, Iova,1974) © 2007 Mircea olaru, Despre inot… |
||
|
|
|
|
